a mânca din ochi pe cineva

a mânca din ochi pe cineva
to feast one's eyes on smb.
not to take one's eyes off smb.
to make eyes at smb.
to ogle smb. amorously.

Română-Engleză dicționar expresii. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • mânca — MÂNCÁ, mănấnc, vb. I. tranz. 1. A mesteca un aliment în gură şi a l înghiţi; a folosi în alimentaţie, a consuma. ♢ expr. A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile… …   Dicționar Român

  • ochi — ALBUL ÓCHIULUI s. v. sclerotică. Trimis de siveco, 17.03.2009. Sursa: Sinonime  LUMEA ÓCHILOR s. v. pupilă. Trimis de siveco, 18.02.2009. Sursa: Sinonime  OCHÍ vb. 1. v. ţinti. 2. v. îndrepta. 3 …   Dicționar Român

  • troglodytes — OCHÍ2, ochesc, vb. IV. 1. intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ţinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ţinta, a ţinti. ♦ tranz. A ţinti pe cineva sau ceva cu o armă; p. ext. a lovi ţinta cu un proiectil.… …   Dicționar Român

  • înghiţi — ÎNGHIŢÍ, înghít, vb. IV. tranz. I. A face să treacă mâncarea, băutura etc. în stomac prin faringe şi esofag; p. ext. a mânca, a devora. ♢ expr. A înghiţi (sau a face să înghită) hapul (sau un hap, găluşca) sau a o înghiţi = a suporta (sau a face… …   Dicționar Român

  • sorbi — SORBÍ, sorb, vb. IV. tranz. 1. A bea ceva trăgând în gură puţin câte puţin, cu buzele ţuguiate (şi cu zgomot). ♦ A bea repede şi cu lăcomie, dintr o singură înghiţitură (golind vasul). ♢ expr. A sorbi (pe cineva) într o lingură (sau într un… …   Dicționar Român

  • lua — LUÁ, iau, vb. I. tranz. I. 1. A prinde un obiect în mână spre a l ţine (şi a se servi de el) sau spre a l pune în altă parte. ♢ expr. A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuţii. A( şi) lua picioarele la spinare = a pleca… …   Dicționar Român

  • gură — GÚRĂ, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioară (şi inferioară) a capului oamenilor şi animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; p. restr. buzele şi deschizătura dintre ele; buze. ♢ loc. adv. Gură n gură = foarte aproape… …   Dicționar Român

  • sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… …   Dicționar Român

  • burduf — BURDÚF, burdufuri, s.n. 1. Sac făcut din piele netăbăcită, uneori din stomacul unui animal (capră, oaie, bivol), în care se păstrează sau se transportă brânză, făină, apă etc. ♢ expr. Burduf de carte = foarte învăţat; tobă de carte. A lega (pe… …   Dicționar Român

  • căsca — CĂSCÁ, casc, vb. I. 1. tranz. A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a mânca etc. ♢ expr. A căsca gura = a privi cu interes, cu mirare sau curiozitate naivă; p. ext. a umbla fără nici o treabă, a pierde vremea. A căsca ochii = a… …   Dicționar Român

  • impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”